Marcel Ciolacu, mesaj direct către Victor Ponta după dezvăluirile legate de inundațiile din 2014. „Retrage-te din cursă”

Fostul premier Victor Ponta a stârnit un val de reacții dure după ce a declarat public, într-un podcast cu Robert Turcescu, că în 2014 ar fi ordonat devierea apelor Dunării spre sate din România pentru a salva capitala Serbiei, Belgrad, de la inundații.

Decizia ar fi fost luată în calitate de prim-ministru, iar gestul – catalogat de el drept „umanitar” – i-ar fi adus ulterior cetățenia sârbă. Afirmațiile sale au fost taxate imediat de liderul PSD, Marcel Ciolacu, care i-a cerut ferm retragerea din cursa pentru alegerile prezidențiale.

Ciolacu a reacționat printr-o postare pe Facebook, unde a criticat dur atitudinea lui Ponta. Acesta a scris:

„Să recunoști senin – după ani de zile! – că ai fost de acord, în calitate de prim-ministru al României, să inunzi sate românești pentru a salva orașe străine și să te lauzi că, drept recompensă, ai primit cetățenia altui stat, e clar că joaca de-a suveranismul nu mai ține!”

Apel la retragere din cursă

Liderul PSD a punctat că, indiferent de greutatea unei decizii, un prim-ministru nu ar trebui să ascundă nimic de cetățeni și cu atât mai puțin să transforme astfel de acțiuni în motive de mândrie personală, la ani distanță. În aceeași postare, Marcel Ciolacu a afirmat:

„În niciun caz nu te mai crede nimeni că ești suveranist și că mori cu toți de gât pentru poporul și țara ta!”

Ciolacu a subliniat ideea că transparența și loialitatea față de națiune sunt esențiale pentru orice lider politic, iar un asemenea episod dezvăluit într-un mod lejer, în afara unui cadru instituțional, compromite imaginea unui politician care pretinde că apără interesele naționale.

Tot în mesajul publicat, Ciolacu a mai scris:

„Când ești prim-ministru sunt multe momente în care ești nevoit să iei decizii grele. Dar ele nu trebuie ascunse niciodată de proprii cetățeni.”

În înregistrarea podcastului, Ponta a spus că a decis să intervină personal în operațiunile de la Porțile de Fier și să dea ordin pentru deschiderea unei văi, ceea ce a dus la inundarea unor localități românești. În schimb, susține el, Serbia a fost salvată de la o inundație devastatoare, iar gestul i-a fost „recunoscut” prin acordarea cetățeniei sârbe.

El a prezentat situația ca pe un moment de mare importanță:

„A fost o decizie extraordinară, umanitară. Da, am primit ulterior cetățenia sârbă și sunt mândru de asta.”

Afirmarea acestui „trofeu” a fost considerată de mulți drept nepotrivită, mai ales în lipsa unei justificări oficiale a deciziei din partea Guvernului sau a altor instituții.

Reacțiile nu s-au lăsat așteptate nici din partea opiniei publice, unde mulți comentatori și jurnaliști au ridicat semne de întrebare asupra modului în care Ponta a ales să abordeze un subiect de o asemenea gravitate.

Pe lângă reacțiile din spațiul politic, declarațiile lui Victor Ponta au fost intens dezbătute și în spațiul public, unde multe voci au criticat lipsa de asumare instituțională a unei decizii care a afectat teritoriul național.

În ciuda gravității subiectului, fostul premier nu a oferit nicio explicație tehnică sau administrativă care să justifice acțiunea din 2014. Mai mult, a prezentat totul într-o manieră relaxată, ceea ce a generat nemulțumiri chiar și în rândul unora dintre susținătorii săi.

O parte dintre comentatori au descris episodul drept o eroare de comunicare cu potențial distructiv, în timp ce alții l-au perceput ca un abuz de putere mascat sub eticheta „umanitarismului”.

Lipsa unei dezbateri publice la acel moment și tăcerea autorităților ridică semne de întrebare legate de respectarea atribuțiilor constituționale ale Guvernului în raport cu cetățenii.

De asemenea, ideea că o recompensă personală, cum ar fi cetățenia unui alt stat, ar putea fi rezultatul unui compromis făcut în detrimentul propriei țări, este considerată de mulți inacceptabilă.

Mai mulți analiști au atras atenția că loialitatea unui lider politic nu ar trebui pusă în balanță cu o distincție obținută de la un stat străin, în special dacă aceasta vine ca urmare a unei decizii controversate.

S-au ridicat întrebări privind consultarea structurilor de siguranță națională la acel moment, dar și dacă existau alternative sau măsuri compensatorii pentru comunitățile românești afectate.

În acest context, gestul lui Marcel Ciolacu de a-i cere public lui Victor Ponta să se retragă din cursa prezidențială pare să fie și un semnal intern în PSD.

Prin delimitarea clară față de episodul din 2014, Ciolacu pare să vrea să traseze o linie de demarcație între ceea ce consideră a fi o politică responsabilă și un act de trădare morală.

Scandalul vine într-un moment tensionat, în pragul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2024. Victor Ponta, care a dat semnale că ar vrea să revină în prim-planul politicii, mizând pe o imagine de politician suveranist, se confruntă acum cu un val de critici care îi subminează discursul.

Până în acest moment, Ponta nu a reacționat oficial la apelul lui Marcel Ciolacu și nici nu a oferit explicații suplimentare privind decizia luată în 2014.

Cu toate acestea, episodul readuce în atenția publicului întrebări despre standardele de transparență, responsabilitate și loialitate în rândul liderilor politici, mai ales în momente cheie pentru România.