Putin și Ziua Victoriei între condescendența internațională și rebeliunea tăcută a Ucrainei

Obsesia lui Vladimir Putin pentru sărbătorirea victoriei din cel de-al Doilea Război Mondial evidențiază încercarea sa disperată de a recâștiga respectul internațional. Acesta spera că festivitatea anuală a victoriei militare împotriva armatelor germane va marca o încălzire a frigului diplomatic indus de invadarea Ucrainei.

Veștile proaste pentru Putin

„Apoi au început să sosească veștile proaste. Președintele Donald Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vatican, iar pe 1 mai, cele două părți au semnat un acord esențial privind mineralele, despre care guvernul SUA a spus că demonstrează că Statele Unite au un rol important și sunt dedicate succesului pe termen lung al Ucrainei”, scrie Elena Davlikanova.

Parada din Piața Roșie

Parada din Piața Roșie nu a fost ajutată de declarația președintelui Zelenski, în urma săptămânilor de atacuri rusești asupra locuințelor civile, conform căreia nu poate garanta siguranța evenimentului. În nopțile de 4 și 5 mai, numeroase drone ucrainene au lovit Moscova. „În 2022, niciun lider străin nu a stat alături de Putin în Piața Roșie”, amintește Elena Davlikanova.

Retorica lui Putin rămâne consecventă: războiul împotriva nazismului nu s-a încheiat niciodată, iar astăzi are loc pe pământ ucrainean. „Denazificarea” este un cod pentru dezmembrarea suveranității ucrainene, în timp ce naționalismul ucrainean este un cuvânt de cod pentru aspirația Ucrainei la independență.

În 2025 sunt așteptați 17 lideri în Piața Roșie. Cel mai important dintre potențialii invitați este Xi Jinping, președintele Chinei, căruia se așteaptă să i se alăture liderii Vietnamului, Braziliei, Venezuelei și Cubei. Alte cinci țări, inclusiv India și Africa de Sud, vor trimite reprezentanți la nivel înalt.

Războiul memoriei

Între timp, Ucraina comemorează 8 mai ca Ziua Comemorării și a Victoriei asupra Nazismului. Schimbarea, oficializată în 2023, a semnalat o ruptură de tradiția sovietică și un pas către o abordare mai europeană, iar aici poate fi menționată și trecerea la datele și sărbătorile occidentale de Crăciun. „De la invazia la scară largă, nu au mai existat parade la Kiev – doar priveghiuri la lumina lumânărilor, expoziții muzeale și momente de reculegere.

În ciuda invitațiilor, niciun lider occidental important nu a acceptat apelul lui Zelenski de a i se alătura la aniversare. Așadar, după 80 de ani, învingătorii celui de-al Doilea Război Mondial sunt angajați într-o altă bătălie: războiul memoriei. Rusia își revendică trecutul pentru a justifica un prezent militarizat, iar Occidentul pentru a-și aminti sacrificiul. Ucraina îl folosește ca pe o rebeliune tăcută, mai aproape de aliații săi decât de potențialul său stăpân imperial”, încheie Elena Davlikanova.