Economist: A venit „mama tuturor crizelor” în România. În două luni am putea rămâne fără bani de pensii şi salarii

Cursul oficial al BNR a trecut de pragul psihologic de 5 lei pentru un euro, marcând o premieră în istoria economică a României.

Moneda europeană s-a apreciat rapid, ajungând pe piața interbancară la aproape 5,10 lei, iar la casele de schimb valutar, cotația a urcat până la 5,07 lei. În paralel, indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 6,47%, reprezentând cea mai mare majorare zilnică din ultimii trei ani.

Situația se agravează

Situația se agravează după demisia premierului Marcel Ciolacu și în contextul câștigării primului tur al alegerilor prezidențiale de către George Simion. Instabilitatea politică a dus la retrageri masive de capital din România.

„De o anumită perioadă de timp avem ieşire de capital mai mare decât intrările de capital, ele evident s-au văzut semnificativ şi după alegeri. În consecinţă, există această presiune pe curs care se manifestă în aceste zile destul de substanţial” — Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.

În doar o zi, Banca Națională a injectat 2 miliarde de euro în piață pentru a atenua efectele dezechilibrului financiar. Totodată, prețurile produselor importate cresc vertiginos: de la alimente și electrocasnice, până la servicii precum telefonia mobilă, chiriile și creditele în valută.

„Vedem în momentul de faţă avem o mamă a tuturor crizelor în România. Criză politică, avem preşedinte interimar, Guvern interimar. Guvernul interimar nu poate să adopte niciun fel de OUG, asta înseamnă imposibiliateta statului de a reacţiona la crizele care nu se mai opresc” — Gabriel Biriș, expert fiscal.

În piață, tensiunile se simt și la nivelul bursei, care a deschis două zile consecutiv pe minus. Statul nu a reușit să se împrumute, iar capitalizarea companiilor românești a pierdut peste 6 miliarde de euro într-o singură zi.

În acest context, Claudiu Cazacu, analist XTB, spune că piețele sunt gata să testeze praguri mai mari pentru euro, iar estimările merg spre o cotație de 5,10 lei sau chiar mai sus.

„Practic, după 1990 nu am mai avut o situaţie la fel de gravă, poate doar imediat după Mineriadă. Ne apropiem de acelaşi peisaj ca atunci pentru că este, deocamdată, o economie fără niciun fel de perspectivă. Nimeni nu poate să aibă încredere în ce se întâmplă în România. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla” — Mircea Coșea, profesor de economie.

Dobânzile bancare continuă să urce, alimentate de presiunea constantă asupra cursului valutar. Indicele ROBOR la trei luni a atins miercuri 6,47%, în creștere față de 6,08% cu o zi înainte. Este cel mai mare salt zilnic din ultimii ani.

„Dobânzile deja au început să crească şi ele vor continua să crească. În termeni rezonbabili sper. Este un răspuns la presiunea pe curs pe care o înregistrăm în aceste zile” — Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

În paralel, economiștii avertizează că Guvernul ar putea rămâne fără fonduri pentru plata pensiilor și salariilor bugetarilor. Deficitul bugetar se îndreaptă spre 10% din PIB, deși ținta stabilită este de doar 7%.

„Să ne aşteptăm la ce e mai rău din punct de vedere economic. Adică la imposibilitatea plăţii de către Guvern a pensiilor şi salariilor bugetarilor. Banii ăia vor fi mâncaţi în două luni de zile, de pensii şi dupa aia nu mai rămâne nimic” — Gabriel Biriș, expert fiscal.

România se confruntă cu un guvern interimar, ceea ce blochează adoptarea de ordonanțe de urgență și pune în pericol reformele asumate prin PNRR. Astfel, țara riscă să piardă până la 14 miliarde de euro din fonduri europene.

Reformele fiscale care trebuiau implementate până pe 4 iunie sunt blocate, întrucât un guvern interimar nu poate promova politici noi sau adopta acte normative esențiale.

În acest climat, există riscul ca noile taxe să fie introduse în grabă, fără discuții cu mediul de afaceri. În plus, întâlnirile oficiale cu Bruxelles-ul au fost amânate din cauza lipsei unei conduceri stabile.

Scumpirile afectează direct populația: de la alimente de bază până la servicii esențiale precum telefonia, chiria sau ratele la creditele în euro. Totul este influențat de deprecierea leului.

În acest context, estimările JP Morgan — cea mai mare bancă americană — indică un scenariu negativ pentru leu. Se preconizează că euro ar putea continua să crească față de moneda națională în perioada următoare.