Recesiune democratica inregistrata in mai multe tari europene printre care si Romania

Raportul anual privind statul de drept, publicat de Uniunea pentru Libertăți Civile, avertizează că România, Italia, Bulgaria, Croația și Slovacia subminează în mod intenționat statul de drept „în aproape toate aspectele”.

Recesiune democratica in Europa

Documentul, rezultatul colaborării dintre 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de țări UE, analizează situația libertăților civile din statele evaluate. Raportul arată că Italia este unul dintre cele cinci state în care statul de drept a înregistrat regrese semnificative, alături de Bulgaria, Croația, România și Slovacia.

Situatia din Romania

În România, recentele alegeri prezidențiale au dezvăluit modul în care TikTok ar putea permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să ajungă la victorie, în timp ce un proiect de lege pentru a asigura independența serviciului public de televiziune și radio a rămas blocat în Parlament din 2021.

Situația libertății presei s-a înrăutățit în România, în timp ce majoritatea subiectelor urmărite au stagnat față de raportul din 2024.

„Democrațiile model”, inclusiv Franța și Germania, nu au fost imune la probleme.

În Bulgaria, raportul a analizat modul în care anchetele anticorupție au fost lansate împotriva oponenților politici ai puterii. În Slovacia, au fost ridicate semnale de alarmă cu privire la numeroasele schimbări introduse de guvernul populistului naționalist al lui Robert Fico, inclusiv desființarea biroului procurorului central și un proiect de lege „în stil rusesc” privind agenții străini.

În Croația, integritatea sistemului de justiție a fost considerată afectată, după numirea în funcția de procuror general al țării a lui Ivan Turudić, un judecător cu legături strânse cu partidul de guvernământ, Uniunea Democrată Croată (HSZ).

Influenţa tot mai mare a extremei-dreapta ameninţă unitatea UE, iar agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi declinul susţinerii transatlantice a securităţii europene pun la încercare rezistenţa UE. Politicile privind migrația se însăpresc, statele îşi închid frontierele şi limitează dreptul la azil, încălcând adesea dreptul internţional, mai arată autorii.