Comisia Europeană, ULTIMATUM pentru România. Va fi obligatoriu pe 15 octombrie. Este o măsură radicală

România riscă să rămână fără o parte din fondurile europene dacă nu ia măsuri clare de reducere a deficitului bugetar până pe 15 octombrie, avertizează secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș.

Oficialul a fost prezent vineri la Luxemburg, la reuniunea ECOFIN, unde s-a constatat că România nu a pus în aplicare recomandările Bruxelles-ului privind corectarea dezechilibrelor bugetare. În comunicatul emis după întâlnire se arată că lipsa de acțiuni deschide calea unor măsuri suplimentare din partea Uniunii Europene.

Declarațiile lui Alin Andrieș și avertismentele ECOFIN

„În cazul în care, după 15 octombrie, se constată că România nu a adoptat măsurile necesare, nu a adoptat măsuri efective, se poate, pe cadrul european, să se adopte alte măsuri, să spunem, care să determine suspendarea fondurilor europene sau altfel, precum prevăd regulamentele. Dar asta într-o etapă ulterioară”, a declarat Alin Andrieș pentru Digi24.

Acesta a explicat că România, neadoptând măsuri de creștere a veniturilor, trebuie să reducă ritmul cheltuielilor. Astfel, pentru 2025 plafonul de creștere a cheltuielilor a fost fixat la 2,8%, iar pentru 2026 la 2,6%.

„Din cele comunicate de reprezentanţii Comisiei Europene, având în vedere evoluţia de la începutul acestui an şi faptul că România nu a adoptat măsurile cu privire la creşterea veniturilor se va ajusta acest grafic, această traiectorie a ratelor de creştere maximală a cheltuielilor nete, în sensul că, aferent anului 2025, cheltuiala maximă acceptabilă va fi de 2,8%, iar pentru 2026 de 2,6%”

, a arătat secretarul de stat.

El a subliniat că, potrivit calculelor, traiectoria de ajustare ar trebui să ducă la un deficit bugetar sub 3% din PIB în 2030 sau 2031.

„Cu cât perioada de implementare este mai mică, cu atât amplitudinea ar trebui să fie mai mare, astfel încât efectul nominal să fie similar. De aceea, cu cât setul de măsuri cu privire la reducerea cheltuielilor – creşterea veniturilor va fi mai repede adoptat, cu atât amplitudinea necesară va fi mai redusă. De exemplu, dacă dorim să avem un efect de 1% din PIB, dacă este aplicat la începutul anului este necesar 1%, dacă este aplicat la finalul primului semestru este nevoie de 2%, dacă este aplicat la finalul trimestrului trei este nevoie de 4%”

, a precizat Andrieș.

Alin Andrieș a vorbit și despre evaluările care urmează să fie făcute începând cu luna august de agențiile internaționale de rating. Potrivit acestuia, este dificil de anticipat dacă România va fi retrogradată la categoria statelor nerecomandate pentru investiții, însă a insistat că

„este absolut necesară adoptarea măsurilor în vederea consolidării fiscale pentru a creşte încrederea pieţelor şi a agenţiilor de rating”.

Consiliul ECOFIN a amintit că a deschis o procedură de deficit excesiv împotriva României încă din 3 aprilie 2020. În comunicatul publicat vineri se arată că deficitele publice ale României continuă să depășească pragul de 3% din PIB stabilit prin tratatele europene.

„Răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost insuficient. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul. Aceasta duce la un deficit public ridicat persistent, punând în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030. Nu există «factori relevanţi» atenuanţi care să fie luaţi în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv care ar putea schimba această evaluare, în timp ce riscurile ridicate pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscale cu care se confruntă România reprezintă un factor agravant”

, se precizează în document.

Planul Bugetar-Structural al României a fost aprobat de ECOFIN la 21 ianuarie 2025, pentru o perioadă de 7 ani. Documentul prevede reforme și investiții menite să reducă deficitul la sub 3% din PIB până în 2031. Ministrul Finanțelor de la acea vreme, Tanczos Barna, declara că obiectivul principal era stabilizarea datoriei publice, în condițiile în care România se menține printre statele cu cele mai mari investiții publice din UE, peste 7% din PIB.

România a primit recomandări de menținere a cheltuielilor în limite clare: plafonul anual de creștere a cheltuielilor nete este de 5,1% pentru 2025, 4,9% pentru 2026, 4,7% pentru 2027, 4,3% pentru 2028, 4,2% pentru 2029 și 3,9% pentru 2030. Țara a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, iar după primele patru luni din 2025 deficitul era deja de 2,95% din PIB.