Concedieri fără precedent. Compania de stat unde jumătate din angajați vor fi dați afară prin programul de guvernare al lui Ilie Bolojan

În programul de guvernare al noului Cabinet condus de Ilie Bolojan, învestit oficial de Parlamentul României, apare în mod expres o măsură drastică ce vizează Administrația Națională Apele Române. Guvernul își propune să reducă la jumătate numărul angajaților din structura centrală a acestei regii de stat.

Reduceri masive de personal la o regie de stat

Potrivit documentului analizat de FANATIK,

„restructurarea Administrației Națională Apele Române (inclusiv prin concedierea a 50% din personalul de la nivel central)”

este menționată clar printre măsurile anunțate în cadrul reformelor de stat. Aceasta este singura instituție pentru care este indicată o cifră concretă privind disponibilizările, în condițiile în care, în restul cazurilor, programul face referiri generale la

„reducerea cu 20% a personalului din administrația centrală”

, fără a preciza instituții sau cuantumul economiilor.

În aceeași secțiune din programul de guvernare se mai vorbește despre

„reforma Romsilva prin reducerea numărului direcțiilor silvice”

, însă fără alte precizări. Tot în aria Ministerului Mediului, Guvernul Bolojan a inclus măsuri precum

„reducerea sporurilor și a stimulentelor exagerate, indiferent de sursa de finanțare”

, o formulare care lasă loc de interpretări în lipsa unui criteriu clar pentru ce se consideră exagerat.

Se prevede și o reducere a personalului din cadrul Ministerului Mediului și al instituțiilor subordonate, precum și

limitarea „indemnizațiilor și salariilor”

, dar nici aici nu sunt menționate sume sau procente. Documentul păstrează un caracter general, fără explicații suplimentare.

Administrația Națională Apele Române (ANAR), instituție subordonată Ministerului Mediului, gestionează un buget anual de aproximativ 3,8 miliarde de lei. Din această sumă, un miliard este destinat salariilor angajaților. ANAR încasează venituri proprii în valoare de 1,59 miliarde de lei, restul de 2,23 miliarde reprezentând subvenții de la bugetul de stat.

Numărul angajaților ANAR este estimat la 9.000 la nivel național, dar nu există un bilanț clar privind câți lucrează în teritoriu și câți sunt la centru. Într-un răspuns trimis în 2023 către G4media, instituția anunța că are 8.700 de angajați, dintre care doar 144 fac efectiv muncă de teren, în timp ce 447 figurează ca șoferi. Asta înseamnă că pentru fiecare angajat de teren există trei șoferi salarizați.

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj direct în legătură cu măsurile asumate de Guvern, subliniind că reformele vor porni din interiorul statului și nu vor ocoli clientela politică.

„Le transmit cetățenilor că îmi asum această poziție știind foarte bine situația în care se află România. Reformele vor începe cu statul și clientela politică. Ne asumăm faptul că unele din decizii nu vor fi populare. În absența lor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranță financiară cu costuri mari pentru oameni și companii”

, a declarat prim-ministrul.

Potrivit acestuia, nu mai poate fi tolerată risipa din instituțiile publice.

„Dacă vom mai tolera risipa și indolența, vom pierde pe termen lung încrederea oamenilor și a partenerilor noștri. România nu va mai putea merge pe drumul pe care a mers până acum. Mandatul este unul de reformă și reconstrucție”

, a adăugat Bolojan în același mesaj inclus în documentul oficial al programului de guvernare.

În ceea ce privește celelalte companii de stat, cum sunt Romatsa sau RAR, programul vorbește vag despre

„reformare”

, dar fără să fie menționate pași concreți, cifre sau calendare de restructurare. De asemenea, în cazul aparatului administrativ, este vehiculată o reducere de 20% din personal, dar fără a fi clar ce instituții sunt vizate sau ce criterii vor fi folosite pentru selecție.

Faptul că doar în cazul Apelor Române este menționat un procent exact – 50% reducere din personalul central – ridică întrebări privind modul de implementare și impactul asupra activității instituției. În lipsa unei diferențieri clare între personalul operativ și cel administrativ, nu este limpede ce efecte va avea această decizie asupra capacității regiei de a răspunde la situațiile de urgență sau de a gestiona infrastructura hidrotehnică.

Totodată, lipsa unor date statistice clare privind distribuția geografică a angajaților ANAR complică o eventuală evaluare a impactului real al măsurii. Informațiile din 2023 arată dezechilibre între personalul din teren și personalul auxiliar, însă nu este precizat în ce măsură această structură s-a modificat între timp.

Guvernul nu a publicat până acum o strategie detaliată pentru reorganizarea regiei, iar în absența unor informații precise, măsura pare să fie una cu efect imediat, dar fără claritate în privința planurilor de eficientizare pe termen lung. Rămâne de văzut cum va fi aplicată această reducere de personal și în ce fel va afecta funcționarea Apelor Române.