Ce se întâmplă dacă mănânci cireşe? Sigur nu te aşteptai la așa ceva

Cireșele sunt bogate în vitamine esențiale, fără să exceleze la o singură substanță nutritivă, dar echilibrul lor nutrițional le face valoroase pentru sănătate. În 100 de grame de cireșe se găsesc aproximativ 20% din doza zilnică recomandată de vitamina A și 17% din cea de vitamina C.

Flavonoidele contribuie la absorbția eficientă a vitaminei C, lucru care ajută la întărirea sistemului imunitar, la menținerea unei pieli sănătoase, a părului și articulațiilor.

Beneficii pentru digestie, sportivi și sistemul circulator

Pe lângă vitaminele A și C, cireșele oferă și un complex de vitamine B, dar și minerale esențiale precum potasiu, fosfor, magneziu și fier. Aceste fructe conțin mai mulți acizi organici – printre care triptofan, folic, malic, salicilic, succinic și citric – care dau gustul acrișor, dar mai ales stimulează digestia și secreția de sucuri gastrice. Tot acești acizi ajută la limitarea dezvoltării bacteriilor dăunătoare din tubul digestiv.

Culoarea roșie a cireșelor vine de la antociani, substanțe cu puternic efect antioxidant. Aceștia protejează celulele de stresul oxidativ, potrivit studiilor care au arătat că cireșele pot fi de ajutor sportivilor. Antocianii reduc inflamațiile și susțin recuperarea mai rapidă a corpului după efort, permițând antrenamente mai dese.

Efectele benefice se extind și asupra sistemului cardiovascular. Cireșele și sucul lor au efecte pozitive asupra inimii și vaselor de sânge. Combinația dintre vitamina PP (niacina) și vitamina C îmbunătățește permeabilitatea vasculară. Totodată, cumarinele din compoziția cireșelor reglează coagularea sângelui, ajutând la prevenirea formării cheagurilor și având un efect de fluidificare a sângelui.

Tot datorită conținutului ridicat de acizi organici, cireșele pot deveni iritante pentru stomac, mai ales dacă sunt consumate pe nemâncate. Specialiștii avertizează că acest obicei poate provoca arsuri la stomac sau senzatie de disconfort gastric. Recomandarea este să fie consumate la finalul mesei, pentru a reduce impactul asupra mucoasei gastrice.

Un alt efect secundar notabil este acela asupra dinților. Aciditatea cireșelor contribuie la deteriorarea smalțului dentar, de aceea este indicat ca după consum să se clătească gura cu apă. Nu este necesară o periere imediată, dar un simplu clătit poate ajuta la neutralizarea acizilor rămași în cavitatea bucală.

Persoanele care suferă de anumite afecțiuni digestive ar trebui să fie prudente.

Cei cu hiperaciditate gastrică, ulcer gastric sau gastrită, în special în faza acută, sunt sfătuiți să evite consumul de cireșe. Acizii din fruct pot agrava simptomele, provocând dureri și arsuri gastrice. În aceste cazuri, introducerea cireșelor în dietă trebuie făcută cu prudență și în cantități mici.

Mai mult, cireșele pot fi o problemă și pentru cei predispuși la alergii alimentare. În perioadele de sensibilitate crescută, este recomandat să se limiteze consumul sau chiar să se evite aceste fructe, pentru a nu declanșa reacții nedorite.

„Datorita aciditatii ridicate a produsului, ciresele pot dauna persoanelor cu aciditate mare a stomacului, exacerbarea ulcerului peptic, gastrita. Merita sa includeti cu atentie aceasta fructe in dieta pentru persoanele cu reactii alergice in timpul exacerbarilor.”

Așadar, deși cireșele sunt valoroase din punct de vedere nutritiv, consumul lor trebuie adaptat în funcție de starea de sănătate și sensibilitățile individuale. Cel mai sigur este ca ele să fie parte dintr-un regim echilibrat, consumate cu moderație și în contextul unei mese complete.