Posibil armistitiu in Ucraina permite lui Putin mobilizarea pe flancul NATO Finlanda-Tarile Baltice

Un recent raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) sugerează că un posibil armistițiu în Ucraina ar putea permite liderului rus, Vladimir Putin, să mobilizeze forțele pe flancul NATO al Finlandei și Țărilor Baltice. Acest scenariu ar putea declanșa un nou conflict cu Alianța Nord-Atlantică.

Mobilizare la granițele de nord-est ale NATO

IISS avertizează că, în cazul unui armistițiu, Rusia ar putea trece la un regim de mobilizare militară totală până în 2027. În acest context, apelurile recente la o soluție diplomatică, atât din partea Ucrainei, cât și a unor lideri occidentali, nu au fost urmate de un semn clar de participare la eforturile de negociere din partea președintelui rus. Potrivit evaluării IISS, un eventual acord de încetare a focului în Ucraina ar putea transforma frontul din estul Europei într-un interludiu strategic.

Rusia, deja angajată în consolidarea unor baze militare aproape de granițele Finlandei și ale statelor baltice, ar putea folosi această pauză nu pentru retragere, ci pentru o relansare militară mult mai ambițioasă.

Temerile experților

Experții sunt îngrijorați de incertitudinile din politica externă americană. Dacă Donald Trump își pune în aplicare amenințările de a retrage sau reduce sprijinul SUA pentru NATO, povara apărării continentului ar cădea aproape integral pe umerii europenilor. IISS estimează că, în eventualitatea unui astfel de scenariu, Europa ar trebui să investească până la 1.000 de miliarde de dolari în următorii 25 de ani pentru a compensa absența capabilităților militare americane.

În prezent, SUA furnizează Europei aproximativ 400 de avioane de luptă, 20 de distrugătoare și peste 120.000 de soldați staționați pe continent. Toate acestea ar trebui înlocuite din surse interne dacă sprijinul american este retras. Trump a reiterat în repetate rânduri că SUA „nu vor mai plăti pentru aliați care nu contribuie suficient” și a cerut ca toate țările membre NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB.

Raportul IISS lansează și o ipoteză tot mai discutată în mediile de intelligence europene: dacă Putin consideră că obiectivele sale din Ucraina au fost îndeajuns atinse sau blocate, s-ar putea orienta spre un nou „inamic slab” – cel mai probabil, flancul estic al NATO. Țări precum Estonia, Letonia sau Lituania, deja supuse presiunilor hibride din partea Rusiei, ar putea deveni primele vizate.

În acest peisaj tensionat, negocierile de pace din Turcia par mai degrabă o repetiție diplomatică decât un punct de cotitură. Delegațiile Ucrainei și Rusiei sunt prezente la Istanbul, însă absența liderilor principali — Putin și Trump — este un semnal că, dincolo de declarațiile oficiale, nimeni nu este încă dispus să își asume costul real al păcii.