Maskirovka – Strategia ruseasca de a exagera puterea prin manipulare si inselaciune

Strategia constantă a Kremlinului, cunoscută sub numele de maskirovka, este aceea de a estompa granița dintre realitate și ficțiune. Acesta se bazează pe propagandă, manipulare și înșelăciune pentru a exacerba percepția asupra puterii Rusiei și pentru a-i ascunde vulnerabilitățile.

Maskirovka – o diversiune militară

În esență, maskirovka este o diversiune militară ce acoperă o gamă largă de măsuri în domeniul militar, politic sau informațional. Printre metodele folosite se numără camuflarea acțiunilor/intențiilor, negarea acțiunilor/intențiilor și dezinformarea, atât pe timp de război, cât și pe timp de pace. Această diversiune militară a fost folosită din cele mai vechi timpuri, un exemplu sugestiv fiind Calul Troian.

„Voi forța inamicul să ia puterea noastră drept slăbiciune, și slăbiciunile drept putere” – Sun Tzu, Arta războiului

Forța brută și sacrificiul de vieți umane

Atunci când se confruntă în teatrul de război, armata rusă recurge la tactici de forță brută, în care viețile umane, în special cele rusești, sunt dispensabile. British Defense Intelligence evaluează că 700.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți între începutul războiului și 22 noiembrie 2024, trupele ruse înregistrând, în prezent, în medie, în fiecare zi, 1.600 de soldați uciși în acțiune.

Realitatea versus propaganda

Reputația formidabilă a armatei ruse este unul dintre cele mai de succes mituri propagandistice perpetuate de Kremlin, întărind moralul propriilor cetățeni și intimidându-și adversarii. Acest lucru permite Kremlinului să justifice războiul prin narațiunile istorice rusești, obținând sprijin intern și pretinzând că protejează populațiile minoritare de limbă rusă din Ucraina sau exploatând antisemitismul și invocând așa-zisa de-nazificare.

Strategia de intimidare constantă

Activitățile Kremlinului, dincolo de Ucraina, reflectă din ce în ce mai mult o strategie de intimidare constantă. Incursiunile regulate ale avioanelor rusești în spațiul aerian NATO, Suedia fiind un exemplu recent, demonstrează un efort continuu de a testa hotărârea internațională. Când toate celelalte metode de intimidare eșuează, Kremlinul scoate la vedere amenințarea nucleară, exact ca o persoană tulburată care amenință că va scoate cuiul grenadei într-un lift în care mai mulți oameni sunt înghesuiți.

Realitatea, nu propaganda, dictează cursul istoriei

Pe măsură ce suveranitatea cognitivă devine una dintre cele mai mari provocări ale securității naționale ale generației noastre, lumea trebuie să învețe să lupte ideologic, militar și cognitiv prin menținerea preventivă a superiorității informaționale, pentru a contracara jocurile mentale ale regimurilor totalitare și autocratice. A câștiga bătălia cognitivă înseamnă a revendica narațiunea și a demonstra că realitatea, nu propaganda, dictează cursul istoriei.