Explozia de la Cernobîl la 39 de ani distanță: Un simbol dureros al pericolelor nucleare scăpate de sub control

În noaptea de 26 aprilie 1986, la ora 01:23, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, provocând unul dintre cele mai grave dezastre nucleare din istorie. În urma acestui incident, peste 8,4 milioane de oameni au fost expuși la radiații, contaminând o suprafață uriașă de 17 milioane de kilometri pătrați.

Evenimentele din noaptea fatidică

În dimineața zilei de 25 aprilie, reactorul 4 urma să fie oprit pentru lucrări de întreținere. Din cauza unei solicitări crescute de energie electrică în Kiev, testul a fost amânat până în tura de noapte. În timpul procedurii, reducerea puterii reactorului s-a realizat prea rapid, ceea ce a dus la acumularea de xenon-135, un absorbant natural de neutroni. Pentru a compensa scăderea reactivității, operatorii au retras manual prea multe bare de control, încălcând flagrant normele de siguranță nucleară.

Explozia violentă a aruncat în atmosferă un nor radioactiv care s-a răspândit rapid din Ucraina spre Belarus, Rusia, Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria și sudul Germaniei, contaminând milioane de kilometri pătrați de teritoriu.

Urmările dezastrului de la Cernobîl

Cantitatea de radiații eliberate în urma exploziei a fost de aproximativ 400 de ori mai mare decât cea degajată de bomba atomică lansată asupra Hiroshimei. Pompierii și militarii sovietici, fără echipamente de protecție adecvate, au intervenit pentru a stinge incendiul, sacrificându-și viața în încercarea de a limita dezastrul.

Radiațiile au contaminat 19 regiuni din Belarus, Rusia și Ucraina, afectând o suprafață estimată la aproximativ 17 milioane de kilometri pătrați. În ciuda nivelurilor ridicate de radiații, viața încearcă să revină: pădurile au înghițit orașele părăsite, iar animalele sălbatice trăiesc din nou în regiune, într-un peisaj fantomatic.

Dezastrul de la Cernobîl rămâne una dintre cele mai cutremurătoare lecții din istoria modernă despre fragilitatea tehnologiei și prețul greșelilor umane.

Sacrificiul celor care au intervenit în primele ore după explozie, pierderile umane și distrugerile ecologice ne reamintesc, peste decenii, că responsabilitatea și siguranța nu sunt opționale atunci când miza este supraviețuirea generațiilor viitoare.