Războiul subteran de la Vatican: Tradiționaliștii care au vrut să-l răstoarne pe Papa Francisc așteaptă momentul potrivit. Conclavul următor va fi un câmp de bătălie

În dimineața de 26 august 2018, în timp ce Papa Francisc se afla în Irlanda într-o vizită oficială, Vaticanul a fost zguduit de acuzații grave.

Arhiepiscopul Carlo Maria Viganò, fost nunțiu papal în Statele Unite, a publicat un document de 11 pagini în care îl acuza direct pe Suveranul Pontif că ar fi acoperit abuzurile sexuale comise de cardinalul american Theodore McCarrick. În acel text, Viganò i-a cerut demisia lui Francisc.

O rețea conservatoare americană, hotărâtă să-l înlăture pe Papă

Conform publicației El Pais, gestul lui Viganò nu a fost unul izolat. În spatele său s-ar fi aflat o mişcare conservatoare bine organizată, cu rădăcini în Statele Unite, care dorea să îl înlocuiască pe Papa Francisc cu un lider mai apropiat de valorile tradiționale. Pontiful devenise o țintă pentru pozițiile sale deschise față de teme precum imigrația, protecția mediului, criticile aduse capitalismului și atitudinea tolerantă față de comunitatea LGBTQ+.

În această ofensivă s-a implicat și Steve Bannon, fost strateg al lui Donald Trump, care și-a stabilit un punct de comandă la Hotelul De Russie din Roma. Acolo i-a primit pe Matteo Salvini și alți lideri politici europeni care împărtășeau viziuni ostile Papei. În paralel, cardinalul american Raymond Burke a devenit figura principală a opoziției teologice, acuzându-l pe Francisc că nu are o pregătire doctrinară solidă.

„Americanii credeau că după Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea, Vaticanul va rămâne pentru totdeauna neoconservator. Francisc le-a spulberat visul. Ăsta a fost păcatul lui”, a declarat Massimo Faggioli, profesor de teologie la Universitatea Villanova.

Papa Benedict al XVI-lea, retras din funcție în 2013, a fost adesea folosit ca simbol de către tabăra conservatoare. Deși inițial gestul său a fost văzut ca unul de smerenie, ulterior prezența sa tăcută a devenit un element de tensiune. Tradiționaliștii l-au folosit ca punct de referință în opoziția lor față de Francisc, mai ales după apariția unei cărți semnate de Benedict împreună cu cardinalul ultraconservator Robert Sarah, în care era criticat dreptul la căsătorie al preoților.

Cu toate acestea, Francisc a continuat să promoveze lideri progresiști în cadrul Bisericii, a denunțat politicile anti-imigrație ale administrației Trump și nu a făcut pași înapoi în fața presiunilor interne.

Moartea Papei a redeschis lupta pentru direcția viitoare a Vaticanului. J.D. Vance, vicepreședinte al SUA și reprezentant al aripii conservatoare americane, s-a întâlnit cu Papa în ultima sa zi de viață. O coincidență simbolică, care a alimentat discuțiile despre o nouă confruntare la următorul conclav.

În acest context tensionat, profesorul Massimo Faggioli avertizează:

„Această facțiune are o strategie pe termen lung. Nu se va opri nici după conclav.”

Tabăra conservatoare pare pregătită să folosească fiecare oportunitate pentru a-și recâștiga influența în Biserica Catolică.

Un alt element de tensiune este implicarea posibilă a cardinalului Giovanni Angelo Becciu în alegerea noului Papă. Becciu, cândva o figură influentă la Vatican, a fost implicat într-un scandal financiar major. În 2020, Papa Francisc l-a obligat să renunțe la „drepturile și privilegiile” sale de cardinal, după ce investigațiile au arătat că fusese implicat într-o investiție eșuată a Sfântului Scaun într-o proprietate imobiliară din Londra, cu pierderi de zeci de milioane de dolari.

În decembrie 2023, Becciu a fost condamnat pentru deturnare de fonduri și fraudă și a primit o sentință de cinci ani și jumătate de închisoare. Este primul cardinal judecat și condamnat de instanța penală a Vaticanului. Cu toate acestea, el și-a declarat nevinovăția și a făcut apel, ceea ce îi permite în continuare să locuiască într-un apartament din Vatican.

În mod oficial, Biroul de Presă al Sfântului Scaun l-a declarat „neeligibil” pentru conclav. Însă, într-un interviu acordat unui ziar din Sardinia, Becciu a susținut contrariul:

„Nu a existat o voință explicită de a mă exclude din conclav și nici o cerere de renunțare explicită a mea în scris.”

Deși nu mai are anumite drepturi, Becciu nu a fost exclus tehnic din Colegiul Cardinalilor. El are în continuare dreptul de a participa la discuțiile pre-conclaviculare. Mai mult, are doar 76 de ani, deci este eligibil să voteze, având în vedere că limita de vârstă pentru vot este de 80 de ani.

Decizia finală privind participarea lui Becciu urmează să fie luată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, împreună cu cardinalul Pietro Parolin, cel care va superviza desfășurarea conclavului în Capela Sixtină.

În timpul pontificatului său, Francisc a modificat legislația Vaticanului pentru ca figuri precum Becciu să poată fi judecate de o instanță penală vaticană formată din judecători civili, nu doar de o comisie ecleziastică.

În prezent, există 135 de cardinali eligibili care pot participa la alegerea noului Papă. Cu o Biserică tot mai divizată între viziunea reformatoare a lui Francisc și direcția conservatoare promovată de rivalii săi, conclavul care urmează va fi o confruntare decisivă.