Expert in politici europene analizeaza discutiile recente despre aparare in UE

Discuțiile recente din cadrul Uniunii Europene (UE) privind apărarea, evoluția parteneriatelor și a bugetelor alocate, oferă oportunități strategice pentru România, potrivit lui Dan Luca, expert în politici europene și comunicare strategică.

Acordul liderilor europeni privind apărarea

Liderii europeni au ajuns la un acord pentru îmbunătățirea capacităților defensive până în 2030, în contextul amenințării permanente din partea Rusiei, declara Donald Tusk, premierul Poloniei. Subiectul este pe agenda europeană, implicit a României, implicând teme de actualitate din domeniul securității naționale, stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse, implicații pentru România și poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina.

Finanțarea bugetului de apărare

„Pentru a aborda subiectul dinamicii bugetului apărării comune europene, este important să clarificăm câteva concepte. Bugetul UE este finanțat în principal din contribuțiile statelor membre. Contribuțiile variază în funcție de mărimea economiei fiecărui stat. De exemplu, în 2023, Germania a contribuit cu peste 29 de miliarde de euro la bugetul UE. Având în vedere că PIB-ul Germaniei în acel an a fost de aproximativ 4.500 de miliarde de euro, contribuția sa reprezintă aproximativ 0,64% din PIB-ul național”, potrivit lui Dan Luca.

Referitor la apărarea europeană, expertul amintește că Europa preferă cooperarea militară în cadrul NATO și a inițiativelor UE, fără a renunța la suveranitatea națională asupra forțelor armate. În ceea ce privește bugetul NATO, acesta este finanțat direct de statele membre. În 2014, membrii NATO au convenit să aloce cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru apărare până în 2025. Recent, a precizat expertul, au existat  discuții pentru creșterea acestei ținte la 3% din PIB, ca răspuns la provocările de securitate tot mai mari.

Autonomia strategică a UE în materie de apărare

„Construirea unei apărări europene eficiente necesită o mobilizare semnificativă de resurse financiare, logistice și umane. Dacă luăm în considerare cifrele recente vehiculate, doar din ultimele luni, observăm o dinamică enormă în direcția finanţării unei apărări europene”, a precizat Dan Luca.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană a inițiat un plan ambițios pentru consolidarea apărării europene, propunând un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro destinat statelor membre. Aceasta inițiativă are ca scop principal finanțarea achizițiilor comune de echipamente militare produse în Europa, precum sisteme de apărare aeriană, drone și alte capacități strategice. „Planul face parte dintr-un efort mai amplu al UE de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru întărirea capacităților de apărare până în 2030. Aceste măsuri vizează reducerea dependenței Europei de furnizorii externi și întărirea industriei europene de apărare”, explică Dan Luca.

Rolul României în apărarea europeană

România, ca membru UE și NATO, are o poziție strategică cheie în construcția apărării europene. „România trebuie să fie rapidă și implicată. Trebuie acționat fără ezitări, nu ne permitem să fim pasivi sau să așteptăm decizii de la alții. E timpul parteneriatelor bilaterale strategice, să colaborăm activ cu Franța, Germania și Polonia pentru a avea un rol puternic în arhitectura de apărare europeană. Dacă România tratează acest subiect la fel ca pe fondurile europene, cu absorbție lentă și proiecte întârziate, vom pierde o oportunitate strategică unică. Acum e momentul să fim prezenți la masa deciziilor. Avem un adevăr dur, România este dependentă de NATO și SUA pentru protecție reală, iar apărarea europeană este încă un proiect teoretic, nu o soluție imediată”, a conchis Dan Luca.